Un prezent ancorat în trecut: un hambar ornamentat și o casă de locuit evocă arhitectura populară șvăbească în Satul-muzeu din Sóstó

Proiectul Swabian Heritage, finanțat parțial din fonduri europene, are ca obiectiv cercetarea și prezentarea patrimoniului cultural și istoric al populației șvebe prin crearea unui traseu cultural și turistic durabil care leagă orașele Nyíregyháza și Palota.

În cadrul proiectului, în Satul Muzeal din Sóstó, prin investiția Muzeului András Jósa, KE-VÍZ 21 Építőipari Zrt. construiesc o fermă și un hambar în stil șvab din Vállaj. În aceste clădiri se amenajează un loc de comemorare istorică și un spațiu expozițional, care va fi și una dintre stațiile Traseului Șvab, care leagă Nyíregyháza de localitatea Palota din România.  

Cifracsűr

Vállaj se află la aproape 70 de kilometri de Nyíregyháza, de-a lungul râului Kraszna. Prima mențiune scrisă a localității datează din 1335. Satul înfloritor a fost împiedicat în dezvoltarea sa de războaie și epidemii începând cu mijlocul secolului al XVII-lea. Localitatea a făcut parte din moșia familiei Rákóczi, dar după înfrângerea războiului de independență din 1711, aceasta a fost confiscată de la familie, fiind apoi cumpărată de Ferenc Károlyi de la trezorerie, care a relansat economia localității cu ajutorul coloniștilor germani. Vállaj a devenit renumită ca localitate șvăbească datorită meșteșugarilor, produselor din carne și fermierilor săi. O caracteristică a gospodăriilor țărănești șvăbești din localitate o reprezintă așa-numitele hambare cu hol, care au fost construite de zidarii locali într-un stil eclectic specific, motiv pentru care sunt adesea numite hambare ornamentate.

Nu este doar o simplă anexă, ci inima fermei

Cel mai interesant element al proiectului este hambarul, care a fost una dintre cele mai importante clădiri ale gospodăriilor țărănești șvece din Vállaj. Acest spațiu impunător, asemănător unei săli, chiar și în comparație cu scara arhitecturii populare, servea simultan la depozitarea recoltelor, la treierat, la depozitarea uneltelor și la desfășurarea activităților zilnice ale gospodăriei.
Dimensiunea hambarului trăda, de asemenea, puterea fermei respective: localnicii numeau „sertare” unitățile de depozitare care împărțeau spațiul interior.

Clădirea de locuit și hambarul vor fi construite pe o suprafață de peste 450 de metri pătrați

Conform anunțului publicat în Buletinul de achiziții publice, obiectul contractului KE-VÍZ va fi construirea unei clădiri de locuit și a unui hambar.
Suprafața netă a clădirii de locuit este de 187,15 metri pătrați, iar cea a hambarului este de 265,10 metri pătrați.
Clădirea de locuit va cuprinde un hol, un grajd, o cămară, o bucătărie, o scară către pod, patru camere și o bucătărie cu cuptor. Hambarul este descris în caietul de sarcini ca un spațiu mare, cu podea plată, evocând astfel utilizarea generoasă a spațiului în clădirile agricole din Vállaj.

Lemn și chirpici – construcții naturale

Clădirile sunt construite pe fundații în bandă, iar structurile portante verticale sunt realizate din zidărie mixtă de chirpici și cărămidă. Placa de pardoseală va fi una tradițională din lemn, dimensionată din punct de vedere structural. Ferestrele și ușile fațadei, care definesc caracterul clădirii de locuit, vor fi din lemn cu rame cu șipci, iar ușile interioare vor fi din lemn vopsit. În încăperi se vor realiza pardoseli din cărămidă și parchet. Proiectul de la Nyíregyháza se realizează în cadrul Programului Interreg VI-A România–Ungaria. Finanțarea provine în proporție de 80% din fonduri europene, 15% din contribuția statului ungar și 5% din resursele proprii ale muzeului.