Guvernul dorește cicluri de dezvoltare în sectorul construcțiilor cu o durată de 10 ani

Anul acesta, ÉVOSZ a organizat la Kecskemét conferința națională anuală a sectorului construcțiilor, intitulată „Conferința națională a sectorului construcțiilor: Subsectoarele în prim-plan – Provocări, soluții, puncte de cotitură în sectorul construcțiilor”. József Gaál, președintele Bács-Kiskun Megyei Kereskedelmi és Iparkamara, a ținut un discurs de deschidere, după care Samu Szemerey, secretarul de stat responsabil cu investițiile în arhitectură și construcții de clădiri, a prezentat evaluarea guvernamentală a situației din sectorul construcțiilor și a expus rezultatele preconizate pentru anul 2027.

Se va elabora un calendar național pentru investițiile publice

Principalele obstacole structurale identificate de acesta sunt: 

• dependența de contractele publice,
• tensiunea dintre performanța sectorului construcțiilor și nevoile sociale,
• imprevizibilitatea generată de suspendarea și reluarea investițiilor,
• importul de materii prime și abordarea bazată pe capital,
• fragmentarea întreprinderilor
• lipsa personalului specializat și pierderea cunoștințelor existente. 

În opinia sa, consolidarea concurenței pe piață trebuie să constituie un obiectiv strategic; prin urmare, el consideră că rolul statului constă în punerea în ordine a cadrului de reglementare, precum și în asigurarea unui proces de investiții publice rapid, transparent și favorabil pieței.

Se dorește adoptarea unor perioade de dezvoltare de 10 ani, conform unui „plan de investiții publice transparent și previzibil”, pentru ca fluctuațiile haotice să se transforme într-un proces mai echilibrat și mai ușor de planificat. Prin urmare, se elaborează un plan național. Pentru toate acestea este necesar un sistem economic în domeniul construcțiilor care să genereze comenzi previzibile, investiții mai eficiente, locuințe mai accesibile și un mediu construit de mai bună calitate. Pentru aceasta, trebuie să se asigure că

„Proiectele de stat ar trebui să constituie cu adevărat modele de urmat în domeniul sustenabilității sau al utilității publice.”

Nu trebuie ca antreprenorii maghiari să fie excluși din marile proiecte de investiții

Ulterior, László Koji, președintele ÉVOSZ, a pus în prim-plan problemele principale ale sectorului. Din prezentarea sa a reieșit că performanța sectorului a scăzut în acest an la nivelul înregistrat în perioada pandemiei de COVID, fapt confirmat și de rezultatele sondajului de conjunctură realizat de organizație: 70% dintre companii se așteaptă ca rentabilitatea raportată la cifra de afaceri să fie mai slabă decât în trecut până în 2026; iar 50% dintre respondenți au indicat că se așteaptă la o scădere a numărului de angajați în următoarele șase luni.

Un indicator semnificativ este faptul că 80% dintre companii au indicat în primul rând lipsa comenzilor ca obstacol în calea activității lor comerciale.

Precizarea la nivel de proiect a comenzilor publice este extrem de importantă pentru acest sector. „Este important ca guvernul să le ofere oportunități celor care ar avea investiții legate de proiecte de construcții, (...) și, în același timp, nu am dori ca resursele naționale să fie excluse din investițiile marilor investitori străini – în special din afara Europei. Ar trebui chiar să existe obligația ca aceste companii să utilizeze, într-un anumit procent, capacitățile maghiare (sau ale UE), în schimbul avantajelor acordate de stat.”

Arhitectura este plină de dramatism

Tibor Keszthelyi, director general al FŐMTERV Zrt. și vicepreședinte al ÉVOSZ, a încercat să schițeze o viziune de viitor pe baza unei sinteze a datelor din ultimii patru ani ale celor 85 de firme de proiectare.           

„Arhitectura este plină de dramă”, a spus el, lucru ilustrat bine de faptul că, în ultimii patru ani, s-a înregistrat o scădere continuă în domeniul proiectării; ba mai mult, numărul contractelor a scăzut atât în sectorul lucrărilor de terasament, cât și în cel al construcțiilor de clădiri. La nivel național, proiectarea arhitecturală a înregistrat cea mai mare scădere; de asemenea, și la nivel internațional, Ungaria a înregistrat cea mai mare scădere.

„Anul 2027 va fi punctul cel mai de jos al crizei; trebuie să rezistăm cu mult curaj, iar de acolo drumul va merge doar în sus”, a subliniat Tibor Keszthelyi.

Din 2022, numărul comenzilor este în scădere. Cifra de afaceri a arhitecților a înregistrat o scădere de -27%, iar cea a constructorilor de lucrări de fundații și subterane de -13%; în plus, o șesime din personal a fost disponibilizată.

După cum a spus el: sectorul lucrărilor subterane ar putea fi scos din impas de proiectul Baross Gábor terv, iar arhitecții de proiectele de construcție a locuințelor sociale și a căminelor studențești, precum și de proiectul Wekerle Program; însă, având în vedere că licitațiile vor începe abia în prima jumătate a anului 2027, până atunci se preconizează foarte puține comenzi noi.

Să vedem ce s-ar putea schimba în timpul de inactivitate

Sándor Scheer, directorul general al Market Építő Zrt., a vorbit în prezentarea sa despre faptul că sectorul trebuie să se adapteze la schimbări.

„Prima generație din sectorul construcțiilor de după schimbarea de regim a îmbătrânit – are loc o schimbare de generație, dar aceasta nu se desfășoară fără probleme. Avem multe sarcini de îndeplinit în acest sens”, a subliniat el.

Cel mai important este ca funcționarea sectorului construcțiilor să nu fie determinată de cicluri. Previzibilitatea stă la baza menținerii unui număr constant de angajați, a investițiilor în echipamente și, în ansamblu, a dezvoltării. Pe lângă faptul că fluctuațiile reprezintă o problemă uriașă, lipsa portofoliului de comenzi constituie cel mai mare obstacol în calea dezvoltării – ba chiar și a supraviețuirii.

„Sectorul construcțiilor din Ungaria este cel mai instabil și cel mai puțin echilibrat din UE; cu toate acestea, sectorul construcțiilor din Ungaria se situează la nivel european. Observăm acest lucru atunci când lucrăm cu străini sau alături de străini.”

„Consider că există câteva aspecte care ar putea fi îmbunătățite în această perioadă de inactivitate. Împreună cu grupul de lucru pentru eficiență ÉVOSZ, am realizat o analiză aprofundată privind modalitățile de a spori eficiența sectorului nostru al construcțiilor:

• să trecem la implementarea sistemului BIM, să nu mai amânăm;
• să analizăm ce soluții software ne pot ușura munca;
• să analizăm posibilitatea utilizării IA în procesele noastre;
• introducerea unui sistem unitar de alocare a fondurilor bugetare, ceea ce ar putea duce și la stabilirea unor prețuri uniforme.
• să ne ocupăm de continuarea procesului de „albire” a industriei; 
• industria să adopte metoda LEAN.
• să ne concentrăm pe prefabricare și pe sistemele modulare, pentru a preveni agravarea în continuare a problemelor cauzate de lipsa forței de muncă.
• Să căutăm metode noi, să urmăm tendințele mondiale și să ținem pasul cu vremurile.

A fost necesar să se reducă personalul la jumătate pentru a supraviețui

Szabolcs Vingelmann, directorul general al SWIETELSKY Vasúttechnika Kft. și vicepreședinte al Secției de Lucrări Subterane din cadrul ÉVOSZ, a menționat că, de mulți ani, numărul comenzilor din sectorul construcțiilor feroviare este în scădere și, ba chiar, „în luna august a acestui an, volumul comenzilor noastre a fost cu 16,7% mai mic decât în 2025.”

În sectorul construcțiilor feroviare, fluctuațiile de personal sunt mari chiar și în comparație cu alte domenii. În 2021, efectivul de personal, care număra peste 440 de angajați, a scăzut la 200 de persoane la începutul anului 2025. „Am păstrat personalul din posturile-cheie: ingineri, operatori de utilaje; adică pe cei cu care putem participa la licitații. În ultimii 6-7 ani, angajații noștri au lucrat anual în opt țări, de la Suedia până în Croația. Aproximativ 20-30 de persoane din personalul nostru din țară lucrează în mod continuu la proiecte în străinătate.”

„Vom începe acum reabilitarea liniei feroviare Komárom-Almásfüzitő; contractul a intrat în vigoare la 13,5 luni după depunerea ofertei. Am întrebat partea statului ce se întâmplă în astfel de situații cu riscul legat de preț. Răspunsul pe care l-am primit a fost: acesta este riscul antreprenorului. Nu este ușor să previzi astfel lucrurile.”

Cu toate acestea, și-a încheiat discursul cu optimism: „Poate că viitorul îl reprezintă modelul Baross Gábor terv pentru toți constructorii de găuri adânci și de căi ferate, așteptăm cu nerăbdare proiectele.”

Piața materialelor de construcții va suferi o reorganizare

Sándor Bujdosó, președinte-director general al VIV Zrt. și vicepreședinte al ÉVOSZ, a prezentat în continuare, în cadrul conferinței, o imagine de ansamblu asupra problemelor din domeniul construcțiilor de specialitate; Dávid Tibor, președinte-director general al MASTERPLAST Nyrt., vicepreședinte al ÉVOSZ și președinte al Secției Producătorilor Naționali de Materiale de Construcții din cadrul ÉVOSZ, a subliniat importanța programului de renovare și a prezentat o viziune extrem de optimistă asupra oportunităților viitoare ale producătorilor naționali de materiale de construcții.

„Subvenția de 633 de miliarde de forinți acordată programului Wekerle Plusz ar putea reprezenta o sumă foarte mare datorită efectului multiplicator. Conform estimărilor noastre, ar putea fi renovate peste 2.000 de blocuri de locuințe, ceea ce ar putea însemna până la 60.000 de apartamente.

De acum înainte, cel mai important lucru este ca sprijinul să fie disponibil cât mai curând posibil, deoarece întârzierea poate provoca pagube mari.”

În cele din urmă, Attila Juhász, directorul general al Piramis Építőház Kft. și președintele Secției de comerț cu materiale de construcții din cadrul ÉVOSZ și Magyar Építő, a subliniat importanța aprovizionării cu energie, având în vedere că gazul și celelalte surse de energie sunt indispensabile în procesul de producție a materialelor de construcții.

„Ne așteptăm ca piața materialelor de construcții să se reechilibreze în jurul lunilor februarie-martie”.

Attila Juhász a atras atenția asupra efectelor devastatoare ale impozitului pe avere: „Multe dintre întreprinderile mijlocii, care, de altfel, angajează un număr foarte mare de lucrători, se vor confrunta cu probleme de lichiditate din cauza impozitului pe avere. Iar povara fiscală va fi suportată în detrimentul investițiilor în dezvoltare; în plus, va scădea și cererea pentru produsele premium fabricate în Ungaria.”

Pe de altă parte, taxa specială pe comerțul cu amănuntul prevăzută în buget va reprezenta o povară semnificativă pentru acest sector. „A existat și până acum o astfel de taxă, dar era relativ mică: 0,15%. Acum aceasta crește la 4,5%, ceea ce înseamnă că aproape 20% din profitul raportat la cifra de afaceri va fi alocat acestei taxe. Impactul va fi resimțit.”