Minimul verde și abordarea bazată pe ciclul de viață: sectorul construcțiilor ar putea sta în pragul unei schimbări legislative

„În decursul anului care a trecut de la înființare, Secția de Sustenabilitate ÉVOSZ s-a transformat într-un atelier profesional activ, cu un număr tot mai mare de membri, la care s-au alăturat cei mai importanți actori din mediul de afaceri, angajați în promovarea sustenabilității”, a declarat Péter Kálmán, evaluând perioada parcursă până în prezent.

 Potrivit șefului departamentului, aceasta este o confirmare importantă, care arată că:

„În sectorul construcțiilor, interesul pentru sustenabilitate, precum și pentru avantajele profesionale și economice asociate acesteia, continuă să crească neîncetat.”

Importanța secției este evidențiată și de faptul că aceasta reprezintă prima structură organizațională orizontală a ÉVOSZ, care nu acoperă un singur domeniu de specialitate, ci întregul sector al construcțiilor. Printre membri se numără investitori, dezvoltatori imobiliari, proiectanți, producători de materiale de construcții, ingineri de instalații, comercianți de materiale de construcții, antreprenori, operatori și actori din domeniul gestionării deșeurilor. Potrivit lui Péter Kálmán, aceasta este o chestiune cheie, deoarece sustenabilitatea nu poate fi tratată ca o sarcină a unui singur actor pe parcursul întregului ciclu de viață al unei clădiri: este necesară cooperarea întregului lanț valoric.

Cinci grupuri de lucru, 27 de proiecte desemnate

După înființare, pe baza propunerilor membrilor, s-a întocmit o listă de proiecte, din care au fost selectate 27 de teme în care se dorește realizarea de progrese în termen de trei ani. În prezent, cinci grupuri de lucru lucrează la proiecte concrete: printre acestea se numără elaborarea de metode de lucru, pregătirea de propuneri legislative și sarcini de cercetare.

Trei obiective au fost deja realizate anul trecut: s-a elaborat propunerea „Minimului Verde”, s-a realizat un sondaj privind sustenabilitatea cu implicarea membrilor și s-au stabilit diverse colaborări profesionale.

Printre acestea se numără colaborarea cu Magyar Környezettudatos Építés Egyesület (Hungary Green Building Council, HuGBC), în cadrul căreia se lucrează împreună la elaborarea metodologiei LCA, adică a analizei ciclului de viață.
Abordarea LCA examinează întregul ciclu de viață al unui produs sau serviciu, de la extracția materiilor prime, trecând prin producție, transport și utilizare, până la gestionarea deșeurilor sau reciclare. Aceasta identifică etapele din cadrul ciclului de viață în care se produce cea mai mare presiune asupra mediului și stabilește puncte de intervenție pentru reducerea acestora.   

Trebuie să gândim în conformitate cu abordarea bazată pe ciclul de viață complet

În țara noastră este nevoie de o schimbare de paradigmă nu doar în modul de gândire al factorilor de decizie în materie de investiții – fie că sunt actori din sectorul public sau privat –, ci și în rândul unor segmente mai largi ale societății.
 

Ar fi absolut necesară adoptarea abordării LCA, adică a abordării bazate pe ciclul de viață complet

– a spus șeful departamentului.
Nu este indiferent dacă, în cadrul unui proiect de dezvoltare, prevalează logica vânzării rapide și a rentabilității pe termen scurt, sau dacă încă din faza de proiectare se iau în considerare și aspectele pe termen lung legate de eficiența energetică, consumul de apă, calitatea vieții și protecția mediului.

Alte materiale de construcție și soluții tehnice devin prioritare atunci când un investitor nu se gândește doar până la predare sau vânzare, ci ia în considerare întregul ciclu de viață al clădirii.

Secția tratează acest aspect ca pe o prioritate, iar această direcție coincide, de altfel, cu obiectivele Uniunii Europene, unde cerința reducerii emisiilor de carbon pe întregul ciclu de viață capătă o importanță din ce în ce mai mare. Și Ungaria trebuie să se adapteze la această direcție, însă pentru aceasta sunt necesare măsurători, date și o metodologie uniformă. Experții secției lucrează la crearea acestui cadru metodologic. Actorii de pe piață trebuie să știe cu ce metode să lucreze și cum să prezinte rezultatele, iar autoritatea poate verifica aceste date doar pe baza unui sistem unitar de măsurare și calcul.

Includerea propunerii privind „Minimul verde” într-un cadru juridic ar putea reprezenta un progres decisiv

Pe lângă schimbarea de mentalitate, pentru a realiza un progres semnificativ în domeniul sustenabilității este nevoie de un exemplu dat de stat și de un angajament la nivel strategic. Un semnal important este faptul că protecția mediului va beneficia de o reprezentare ministerială proprie, iar în ceea ce privește investițiile, accentul va fi pus pe transportul public și pe dezvoltarea urbană integrată.

„Adevărata schimbare radicală, însă, o pot aduce modificările legislative, la care actorii din sector vor trebui să se adapteze. O astfel de măsură ar putea fi introducerea propunerilor ”Minimului verde”, care ar impune ca cerință obligatorie aplicarea sistemelor internaționale de certificare a clădirilor ecologice și a standardelor de sustenabilitate în cazul investițiilor publice de anvergură.”

Următorul pas în schimbarea de mentalitate constă în introducerea temei sustenabilității încă din învățământul primar, iar în cadrul universităților, în specializările relevante, aceasta trebuie integrată în programele de studiu la un nivel profesional ridicat, susținută de activități de cercetare.
Péter Kálmán a adăugat că și organizațiile profesionale au un rol important, deoarece desfășoară o activitate semnificativă în domeniul reprezentării profesionale, al metodologiei și al educației.

Beneficiile pe termen lung nu se manifestă întotdeauna acolo unde se află valoarea economică imediată

Nici în cazul sustenabilității nu se poate ignora aspectul financiar. Potrivit șefului departamentului, trebuie să se facă o distincție clară între actorii implicați și obiectivele lor pe termen scurt, mediu și lung. Este dificil să convingi un dezvoltator imobiliar axat pe vânzări să ia în considerare funcționarea unei clădiri pe o perioadă de 20–30 sau chiar 50 de ani, dar nu este imposibil.

El a adăugat:

„Soluțiile tehnice care vizează sustenabilitatea se amortizează pe termen lung și pot chiar face clădirile mai economice și mai rezistente la depreciere decât structurile sau echipamentele tradiționale. Întrebarea este: cine beneficiază de aceste avantaje?”

Dezvoltatorii ar putea fi orientați în această direcție prin reglementări și stimulente – precum scutiri fiscale și subvenții. Prin intervenții adecvate, obiectivele de sustenabilitate pe termen lung pot deveni rentabile chiar și pe termen scurt. Perspectiva sustenabilității devine o așteptare din ce în ce mai firească pentru cei care privesc clădirile lor ca pe o investiție pe termen lung sau ca parte a propriului proces de funcționare a companiei.

Imobilele rezistente în timp pot avea o valoare mai mare și, prin urmare, pot fi mai ușor de vândut, fiind, în multe cazuri, mai rezistente la efectele schimbărilor climatice – cum ar fi șocurile termice și precipitațiile abundente. Din acest motiv, ele pot reprezenta o țintă mai favorabilă pentru finanțare și asigurare atât pentru bănci, cât și pentru companiile de asigurări.
Conștientizarea cumpărătorilor se intensifică și pe piața imobiliară. În segmentul cel mai sensibil la preț, acest aspect este încă mai puțin determinant, însă pentru cei care se gândesc la locuințe pe termen lung sau la investiții imobiliare, menținerea valorii și costurile de exploatare mai mici apar deja în mod clar printre criteriile luate în considerare.
 

Stimularea investițiilor mai durabile reprezintă un interes al întregii societăți, pentru ca țara să dispună de un parc imobiliar durabil, de calitate superioară, cu o valoare mai stabilă și mai ușor de întreținut.

Amprenta de carbon a betonului reprezintă una dintre cele mai mari provocări

Pe lângă schimbarea mentalităților, secția acordă prioritate reducerii amprentei de carbon în cadrul industriei, utilizării într-o proporție mai mare a materialelor de construcție naturale și consolidării reciclării. În industria construcțiilor, economia circulară are încă un potențial semnificativ. La nivel mondial se desfășoară cercetări importante privind înlocuirea parțială a componentelor betonului și aplicarea unor soluții cu amprentă de carbon mai redusă. Cele mai mari emisii de substanțe nocive sunt asociate produselor pe bază de ciment și structurilor din beton.

Un pas important în direcția decarbonizării ar fi ca amprenta de carbon a structurilor de clădiri propuse să constituie un criteriu de evaluare în cadrul achizițiilor publice. Péter Kálmán a adăugat:

În conformitate cu orientările normative ale Uniunii Europene, Ungaria ar trebui să ajungă, până în 2030, la o situație în care calculul amprentei de carbon pe baza ciclului de viață să facă parte din procedura de autorizare a construcțiilor. Acest lucru ar trebui să fie corelat cu obiective concrete de reducere sau cu niveluri de performanță.

Conform planurilor, unul dintre grupurile de lucru ale secției va finaliza în acest an o nouă metodologie privind licitațiile și competiția. Metodologia ar urma să ofere sprijin investitorilor, dezvoltatorilor și antreprenorilor pentru a putea evalua ofertanții, subcontractanții și furnizorii din perspectiva sustenabilității și a reducerii emisiilor de carbon.

Materiale de construcție naturale și abordarea bazată pe ciclul de viață

Promovarea utilizării materialelor de construcție naturale reprezintă, de asemenea, o prioritate în eforturile de reducere a emisiilor de carbon. Péter Kálmán vede un potențial imens în structurile din lemn, precum și în utilizarea materialelor de izolare termică, a vopselelor, a produselor de finisare fără solvenți și a materialelor de acoperire pe bază de materii prime naturale. Secția se pregătește să colaboreze și cu Universitatea din Sopron, unde se cercetează utilizarea în industria construcțiilor a speciilor de lemn autohtone din Ungaria.
Sustenabilitatea nu se referă însă doar la alegerea materialelor. La fel de importantă este reducerea consumului de energie, precum și problema deșeurilor din industria construcțiilor și a reciclării materialelor de construcție. Obiectivul este ca, încă din faza de proiectare, să se țină cont de posibilitatea de demontare și reciclare ulterioară a structurilor.

Reutilizarea clădirilor existente este un domeniu cheie

O sarcină urgentă o reprezintă și reutilizarea durabilă a fondului imobiliar existent, care nu este utilizat. Schimbarea destinației, de exemplu transformarea clădirilor de birouri în locuințe, este o sarcină complexă atât din punct de vedere tehnic, cât și financiar. Sistemul structural, fațada și instalațiile tehnice ale unei clădiri de birouri se bazează adesea pe o logică cu totul diferită față de cea a unei clădiri rezidențiale. Amenajarea ulterioară a băilor, bucătăriilor, balcoanelor sau teraselor necesare apartamentelor poate implica costuri semnificative și, în anumite cazuri, nu este posibilă din punct de vedere static. Dezvoltatorii imobiliari se angajează în astfel de transformări mai ales atunci când clădirea se află într-o locație bună, deoarece valoarea imobilului este în continuare determinată în mare măsură de amplasament.

Companiile simt deja acest lucru: este o chestiune de competitivitate

Anul trecut, secția a realizat un sondaj privind sustenabilitatea în rândul companiilor membre ale ÉVOSZ. Din aceasta a reieșit că firmele active pe piața concurențială sunt foarte interesate de tema sustenabilității. Aproximativ trei sferturi dintre respondenți dispun deja de un sistem de măsurare, de certificare sau de un element de sustenabilitate integrat într-un sistem de management, iar peste 60% dintre aceștia au și o strategie de sustenabilitate la nivel corporativ.

În ceea ce privește intențiile, situația este favorabilă, însă nivelul de punere în practică este încă foarte variat. Péter Kálmán consideră că,

Companiile privesc din ce în ce mai mult sustenabilitatea ca pe o chestiune de competitivitate. Ele conștientizează faptul că sustenabilitatea poate constitui un avantaj competitiv în atragerea și păstrarea tinerilor, în finanțarea proiectelor, precum și în îndeplinirea așteptărilor investitorilor.

În plus, în multe companii a apărut și o nevoie internă, bazată pe valori, de dezvoltare. Marile companii pot lansa mai ușor programe centralizate și pot desemna persoane responsabile special pentru acest domeniu. În același timp, companiile mai mici pot profita de flexibilitatea lor: dacă conducerea este dedicată, pot obține rezultate rapide și concrete.
Péter Kálmán a subliniat că una dintre cele mai importante sarcini ale Secției de Sustenabilitate este colectarea și prezentarea de exemple bune – fie că este vorba de funcționarea companiei sau de proiecte concrete. În plus, se elaborează metode de lucru care pot oferi ajutor practic companiilor.

Operatorul trebuie implicat încă din faza inițială de proiectare

Există și în prezent exemple pozitive atât în cazul investițiilor publice, cât și al celor private. În cazul investiției Liget Budapest, de exemplu, încă de la începutul proiectării erau disponibile conceptele de exploatare, energetice, de utilități și smart. În cadrul proiectului au fost stabilite obiective înalte de certificare ecologică internațională, iar dezvoltarea a obținut certificarea BREEAM Communities.
Ca un alt exemplu din practica Óbuda Group, a menționat sediul central și centrul de service al Volvo, unde îndeplinirea obiectivelor de sustenabilitate și funcționarea cu un consum de energie aproape zero erau cerințe ale clienților.

 În cazul modelului MOL Campus, s-a obținut cel mai înalt nivel în două sisteme internaționale de certificare. În cadrul proiectului au fost implementate soluții inovatoare în ceea ce privește consumul de apă, confortul, poluarea luminoasă și multe alte aspecte legate de sustenabilitate.

Monitorizarea proiectelor reprezintă un feedback important, deoarece numai astfel se poate afla cum funcționează soluțiile de sustenabilitate în viața de zi cu zi. În cadrul programului de investiții pe termen lung al Liget se colectează feedback, iar datele sunt analizate împreună cu investitorul.

O parte a schimbării de mentalitate constă în faptul că aspectele legate de exploatare ar trebui luate în considerare încă din faza de pregătire a investițiilor. Avantajele pe termen lung se manifestă cu adevărat atunci când sistemele mecanice, electrice și energetice sunt adaptate la cerințele de exploatare încă din faza de proiectare.

Nu este suficient să construim: trebuie să creăm orașe mai reziliente

Péter Kálmán a menționat, de asemenea, că secția se ocupă de capacitatea de adaptare a infrastructurilor urbane: prin creșterea suprafețelor verzi, reducerea suprafețelor pavate, retenția apei, umbrirea și asigurarea ventilației urbane. Orașele au nevoie de o strategie pe termen lung privind clima și sustenabilitatea, care trebuie pusă în aplicare și în planurile de amenajare urbană.

Este esențial ca urbanismul să-și recâștige importanța. Planurile de structură urbană pe termen lung trebuie să definească în mod clar zonele potențiale pentru dezvoltarea rezidențială și condițiile de infrastructură aferente. Este important ca acestea să nu poată fi anulate prin investiții prioritare, întrucât în spatele fiecărei restricții de construire se află adesea protejarea coridoarelor de aer, a căilor de ventilație sau a spațiilor verzi care asigură calitatea vieții în zonă.

Șeful departamentului a reamintit că, în ultimele decenii, au existat numeroase exemple în care, prin intermediul unui contract de dezvoltare urbană, municipalitatea sau autoritatea locală și dezvoltatorul privat au convenit asupra dezvoltării infrastructurii publice sau a instituțiilor.
Potrivit lui Péter Kálmán, pentru ca sectorul construcțiilor să înregistreze un progres semnificativ în materie de durabilitate, este necesar ca cunoștințele profesionale, cadrul legislativ, asumarea responsabilității de către investitori și stimulentele financiare să orienteze sectorul într-o singură direcție.